Apa în viața ta

Sursa vieții – asta pare să fie cea mai familiară formulă pentru buna noastră prietenă de zi cu zi, apa.  Fie că vorbim despre paharul răcoritor dintr-o zi toridă de vară, baia cu arome dulci sau fructate – după caz și preferințe – pe care o așteptăm la finalul unei săptămâni lungi de muncă, ori de baza pentru cele mai multe preparate lichide, apa este alături de noi mai mult decât ne dăm seama.

Și, pentru că știm că lucrurile importante merită sărbătorite cum se cuvine, iată că apa a primit – în urmă cu trei decenii – o zi dedicată numai ei. Ziua Mondială a Apei. Ca să ne asigurăm că-ți punem la dispoziție toate informațiile de care ai nevoie, îți mai dăm un pont limpede: se sărbătorește anual în data de 22 martie. 

Deci aici, acum, acuși… ai luat cadoul?

Totuși, înainte să facem inventarul darurilor, hai să luăm o pastiluță de istorie – cu multă apă, dacă tot veni vorba!

Istoria apei? Ce-i asta?

Sărbătoarea apei a fost stabilită la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, la Rio de Janeiro, în anul 1992, iar la noi în țară a ajuns un an mai târziu. Iată cum, de aproape 30 de ani, sărbătorim apa! Scopul acestui eveniment este informarea și atenționarea consumatorilor cu privire la eventuale metode de a eficientiza consumul, dar și de a pune în adevărata lor lumină îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă. Pe scurt, deși populația lumii a crescut (și este într-o continuă creștere), resursele de apă au rămas aceleași. Astfel, noi avem acum la dispoziție aceeași cantitate de apă pe care o aveau și primii Homo Sapiens: 1.460 petatone (1 petatonă = 1015 tone). Acest volum acoperă aproximativ 71% din suprafața Pământului, 97,2% din aceasta fiind distribuită în oceane, urmate de ghețari și calote glaciare cu 1,8%, în timp ce 0,9% se găsește în subteran iar 0,001% sub formă de vapori. 

Surprinzător, apa „dulce”, utilizată de majoritatea organismelor de pe Terra, reprezintă doar 0,02% din totalul apei existente și se găsește în râuri, în lacuri sau în pânza freatică subterană.

Ca distribuție geografică, dacă ești curios, peste 30% din resursele mondiale de apă sunt localizate în Asia, în urma căreia vin repejor America de Sud cu 27% și America de Nord – 18%. Cele mai puțin bogate în resurse de acest tip sunt Orientul Mijlociu și Africa de Nord care dețin împreună doar 0,32 % din totalul apei de pe glob. Pentru un consum responsabil s-a determinat că un individ ar trebui să consume zilnic, în medie, aproximativ 50 de litri de apă. În această cantitate intră atât consumul propriu-zis, cât și baia, prepararea mâncării și alte activități ce necesită componenta acvatică.

Pe glob, însă, există diferențe foarte mari între țări în ceea ce privește consumul de apă: americanii consumă, de exemplu, de 5 ori mai multă apă decât europenii (500 litri vs. 100 litri), în timp ce locuitori din țări precum Gambia trebuie să se mulțumească doar cu 4,5 litri. Apa a devenit o resursă rară în anumite zone de pe glob și afectează în prezent 2 din 5 persoane din lume. Iar situația – ne pare rău să-ți dăm vestea asta – se înrăutățește pe măsură ce populația și gradul de urbanizare se află în continuă creștere. 

Se estimează că până în 2025, aproape 2 miliarde de oameni vor locui în regiuni sau țări care vor duce lipsă de apă și în care resursele de apă pe cap de locuitor se vor afla sub nivelul recomandat de 500 metri cubi de apă pe an. Din pricina acestui fapt oamenii se văd nevoiți să bea apă din surse nesigure, ceea ce conduce la apariția și răspândirea bolilor. Aproximativ 5 milioane de persoane, majoritatea copii, mor anual din cauza consumului de apă nepotabilă.

Agricultura consumă cele mai mari cantități de apă în lume – aproape 70% din apa dulce, preluată din lacuri, râuri sau pânze freatice. Între timp, apele uzate sunt și ele o chestiune care necesită o atenție deosebită și, probabil, o reciclare mai eficientă. Latrinele, de exemplu, nu sunt o metodă ideală de rezolvare a problemei. Multe sunt doar niște gropi în pământ de unde dejecțiile se infiltrează în sol și îl contaminează cu multiple substanțe nocive. Corect, pentru a salva apa și a o păstra cât mai curată posibil, ele ar trebui să aibă bazinele betonate și să fie vidanjate periodic, iar dejecțiile să fie transportate la stația de epurare.

Acum că am luat o porție zdravănă de istorie, biologie, geografie, geologie – ce mai, am fost elevi din nou pentru câteva minute! – hai să vedem ce facem cu darurile de care ziceam ceva mai sus. 

Sigur ai auzit de „less is more” nu-i așa?

Acesta e un caz în care această sintagmă își are sensul poate mai mult decât oricând. În situația de față, mai puțin consum poate însemna mai multă (și mai bună) viață pentru noi toți.

Ți-aduci aminte de circuitul apei prin natură? Lecția aceea drăguță din clasa a V-a în care desenam un pârâu, apoi săgeți colorate spre cer, urmărind traseul către nori al vaporilor care, în urma condensului, făceau să cadă stropii de ploaie înapoi pe pământ.

Ei bine, dacă privim din perspectiva consumului, acest traseu poate fi de multe ori insuficient.

De pildă, un duș normal consumă până la 19 litri de apă pe minut. Baia aceea parfumată de care vorbeam mai devreme valorează 136 litri de apă, iar spălarea mâinilor – aproximativ 11.

Nu mai vorbim de vase, care consumă, în cazul unei mașini încărcate la maximum, undeva la 57 de litri per ciclu de spălare, sau cea de rufe, care consumă aproape de patru ori mai mult – 170 de litri per ciclu! Dar, ca să tragem linie, facem un calcul rapid care ne aduce, pentru o persoană ce trăiește în medie 70 de ani, la un rezultat total de 115 tone de apă. Într-o viață de om consumi două vagoane de cisternă pline cu apă. E ceva!

Pare cam mult, nu-i așa? Se spune că avem tendința să luăm de bune lucrurile care ne sunt familiare. De cele mai multe ori se poate dovedi o mare greșeală. „Better safe than sorry”, cum ar zice englezul, așa că hai să investigăm împreună câteva metode concrete prin care poți scădea semnificativ scorurile:

• Robinetul acela care are o mică problemă și mai scapă câte un strop? Consumă aproximativ 17 litri într-o zi. Dacă ai aceeași situație și cu toaleta, te poți aștepta la un consum dublu – 40 litri/zi. 
• Aburii din duș sunt o saună improvizată excepțională, dar știai că poți reduce consumul lunar de apă cu până la 1710 litri, scurtând doar cu câte un minut fiecare duș?
• Pentru robinetele de la bucătărie și de la baie poți încerca un dispozitiv ce introduce bule de aer în firul de apă, reducând, astfel, consumul cu până la 20%, fără a afecta în vreun fel consumatorul. 
• Folosește la maximum spațiul din cuva mașinii de spălat atunci când pornești un ciclu de spălare.
• Verifică în mod constant furtunul dușului – poate avea scurgeri ascunse pe care să nu le sesizezi la prima vedere, dar care pot îngreuna factura la apă cu până la 50%.
• Încearcă să dezgheți alimentele în frigider, nu în apă.
• Robinetele cu senzor sunt cele mai economice – pot reduce consumul de apă cu până la 70%.
• Pentru a reduce consumul de plastic aferent sticlelor de apă, te poți ajuta de căni filtrante – vei avea apă proaspătă la îndemână în orice moment, fără grija mediului!
• Desigur, când te speli pe dinți sau te bărbierești, nu lăsa apa pornită! 

Acum că am notat câteva idei de salvare și de economisire a apei, uite ce se întâmplă atunci când lucrurile stau tocmai pe dos față de cum credem că le știm. De pildă, în 2006 peste un miliard de persoane au fost lipsite de apă potabilă, peste două miliarde și jumătate nu aveau acces la serviciile de salubritate de bază, asta în timp ce numărul deceselor cauzate de inundații și secete a fost notabil mai mare decât în urma altor calamități naturale.

Ajunși aici, poate că ar fi util să trecem în revistă și câteva beneficii medicale, înainte de a încheia pledoaria pentru apa noastră dragă.

Așadar, apa este principalul „ingredient” al organismului și reprezintă aproximativ 60% din greutatea corpului la bărbații adulți și 50-55% din greutatea corporală la femei. Organismul uman are nevoie de apă pentru a trăi și pentru a funcționa cum trebuie. Din cantitatea totală de apă consumată, de obicei 30% provine din alimente, iar 70% din băuturi, însă aceste procente pot varia în funcție de dietă.

O hidratare bună este esențială pentru sănătate deoarece fiecare celulă din corp are nevoie de apă, hidratarea fiind funcția de bază a funcțiilor de bază ale organismului: reglarea temperaturii corpului, a tensiunii arteriale, funcționarea celulelor nervoase, realizarea digestiei.

Hidratarea adecvată este, de asemenea, extrem de importantă și pentru buna funcționare a creierului. Când suntem bine hidratați, neuronii sunt alimentați cu nutrienți și sânge oxigenat, iar creierul funcționează în parametri normali. Deshidratarea ușoară, pierderea de până la 1-2% din greutatea corporală, poate afecta capacitatea de concentrare. Pierderea de greutate corporală de peste 2% datorită deshidratării poate afecta abilitățile de prelucrare a informației și memoria de scurtă durată.

Fluidele sunt importante pentru funcționarea inimii, dar și pentru reglarea tensiunii arteriale. Un rol important îl au și în digestia alimentelor si absorbția nutrienților din tractul digestiv. Hidratarea insuficientă va încetini procesul digestiv și deshidratarea cronică poate duce la constipație.

Un aport adecvat de lichide este esențial pentru a asigura și funcționarea rinichilor, ajutând la eliminarea deșeurilor și a substanțelor nutritive în exces prin urină. Rinichii unei persoane bine hidratate filtrează aproximativ 180 de litri de apă în fiecare zi, cea mai mare parte fiind resorbită pentru a preveni pierderile excesive de lichide. Apa acționează ca un „lubrifiant” pentru mușchi și articulații, ajută la formarea lichidului articular și menține activitatea normală a mușchilor.

Bun, dar de unde știu că sunt deshidratat? 

Ei bine, în primul rând ți-e sete! 

Dar bine, fie, chiar dacă nu ți-e sete și nu simți că lipsește nimic, iată câteva alte semne vizibile:

• Lipsa micțiunii sau eliminarea unei cantități reduse;
• Urina închisă la culoare;
• Gura uscată;
• Oboseală sau somnolență;
• Dureri de cap;
• Confuzie;
• Lipsa lacrimilor;
• Amețeală și stare de leșin;
• Sete profundă – stai, oare ți-am mai zis?

Să știi că unii oameni au un risc mai mare de deshidratare. Pe lista acestora se află persoanele care practică exerciții intense sau fac sport pe vreme caniculară – poate vorbim cândva și despre soare, cu ale sale ups and downs. De asemenea, cele cu anumite afecțiuni (pietre la rinichi, infecții ale vezicii, diabet), gravidele sau femeile care alăptează, persoanele care au febră, vărsături sau diaree, cele care au o dietă restrictivă și consumă ceaiuri de slăbit care, se știe, deshidratează organismul. Vârstnicii au și ei un risc mai mare de deshidratare, mai ales pentru că organismul nu mai trimite la timp semnalele necesare cum că îi este sete. 

cred că e suficient să spunem că suntem aproximativ 60% apă pentru a înțelege cam cât de importantă este ea de fapt!

Super! Vreau să fiu hidratat! Dar de câtă apă am nevoie pentru asta?

Ei bine, aici lucrurile nu mai sunt atât de fixe. Necesarul fiecărei persoane variază în funcție de mai mulți factori, dar limitele oarecum agreate ca fiind normale sunt între 2,7 litri de lichide pe zi pentru femei și 3,7 litri de lichide pe zi pentru bărbați.

În afară de asta, alte câteva variabile care determină necesarul zilnic de lichide sunt legate de poziția geografică – nu vei fi la fel de însetat într-un relief montan ca într-unul arid – de dietă, de nivelul de activitate fizică și, desigur, de starea generală de sănătate.

Dacă te găsești într-o  situație în care uiți, omiți sau, pur și simplu, nu ai acest obicei de a bea apă – ai fi surprins câte persoane se pot plânge de această deficiență – iată câteva idei care să te ajute să ajungi la necesarul zilnic de apă:

1. Păstrează la îndemână un recipient cu apă, astfel îl vei vedea și vei mai lua câte o înghițitură.
2. Alege întotdeauna apa în favoarea altor lichide precum sucuri sau răcoritoare – acestea conțin zahăr și arome artificiale care nu sunt prietene cu abdomenul plat la care râvnim cu toții.
3. Dacă vrei, totuși, să-i adaugi o aromă subtilă, poți încerca felii de lămâi, portocale sau o apă infuzată cu fructe/legume și flori – arată senzațional și are un gust bun de tot!
4. De multe ori senzația de foame este de fapt o mare sete – încearcă un pahar de apă data viitoare înainte de a comanda meniul ăla family de la Mac. :)

Dar nu are nici un gust… Nu vreau apă!

Dacă, totuși, nu te satisface apa incoloră, inodoră și insipidă, îți sugerăm în continuare câteva surse alternative de lichide la care poți apela. Deși este o idee bună ca o persoană să aibă tot timpul la îndemână, nu este nevoie să se bazeze doar pe ceea ce bea pentru ca nevoia de lichid să fie satisfăcută. Inclusiv consumul de alimente oferă organismului o cantitate semnificativă de lichide.

În medie, produsele alimentare aduc un aport de aproximativ 20% din totalul de apă necesar corpului uman. De exemplu, fructele și legumele (cum ar fi pepenele roșu) pot conține chiar și 90% sau mai multă apă. În plus, băuturile precum laptele și fresh-urile sunt compuse în mare parte din apă.

Chiar și berea, vinul și băuturile care au cofeină (ceai, cafea) pot face parte din totalul de lichide ce ar trebui consumat zilnic, dar mereu cu măsură! Apa este în continuare cea mai bună alternativă întrucât nu conține calorii, este ieftină și ușor accesibilă.

O întâlnim mai mult decât ne dăm seama și, de cele mai multe ori, o integrăm atât de bine în rutina noastră încât uităm că e acolo. Totuși, apa stă la baza covârșitoarei majorități a lucrurilor și activităților pe care le desfășurăm de-a lungul zilei și, în final, chiar la baza noastră!

Dacă ți-a plăcut scurta noastră lecție despre apă și ai plutit cu noi până aici, în episodul de săptămâna viitoare o să găsim împreună cele mai bune, mai eficiente și mai la îndemână modalități de a folosi apa pentru sănătatea noastră. Pe curând!